Terapia durerii

TERAPIA DURERII

dr. Cornoiu Cristina

medic specialist medicină de familie Cabinet Planificare familială

Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu

Durerea este o senzație neplăcută ce se manifestă sub diferite forme (arsură, înțepătură, crampă, greutate), de intensitate și întindere variabile. Durerea este asociată cu leziuni tisulare, reale sau potențiale, sau descrisă ca și cum aceste leziuni există.

Tratamentul durerii reprezintă cel mai convingător exemplu de justificare a tratamentului. Necunoașterea  cauzei  durerii  are  o  mare  importanță,  deoarece  în  lipsa  diagnosticului, tratamentul este uneori inutil și adesea periculos. De exemplu, este contraindicat să se administreze vreun analgezic unui bolnav suspect de apendicită.

Principalele boli însoțite de dureri sunt:

  • durerea  toracică  –  infarctul  miocardic,  pericardita,  embolia  pulmonară,  edemul pulmonar acut, pleurezia, pneumotoraxul spontan
  • dureri  abdominale  –  apendicita,  perforația  unui  ulcer  gastroduodenal,  ocluzia intestinală, pancreatita acută, sarcina extrauterină
  • dureri ale unui membru – fracturi, artrite, nevrite, arterite, flebite
  • dureri lombare – boli renale, discopatia lombară

Durerile pot fi, din punct de vedere al evoluției:

  • dureri acute – colicile, durerile posttraumatice, durerile postoperatorii
  • dureri cronice (persistă peste 6 luni)  – durerile  din cancere, durerile din leziuni nervoase periferice

În combaterea durerii se întrebuințează de obicei:

  • opiul  și  alcaloizii  săi  (morfina,  papaverina),  cu  indicație  în  infarctul  miocardic, edemul pulmonar acut
  • grupul cocainei, utilizat în afecțiunile stomatologice, ORL, oftalmologice etc.
  • grupul atropinei (atropina, tinctura de beladonă), întrebuințat mai ales în spasmele și durerile gastrointestinale, durerile veziculare, renale etc.
  • grupul pentazocinum: Piafen, Tramadolum etc.
  • grupul acidului salicilic (acidul acetilsalicilic, salicilatul de sodiu – întrebuințate în nevralgii, cefalalgii, dureri reumatice etc.)
  • revulsivele – mijloace de tratament local (aplicații locale de frig și căldură, fricțiuni, revulsive medicamentoase – băi și comprese de muștar ce combat durerea  prin aplicații asupra regiunii dureroase)

Revulsivele influențează starea și funcția organelor prin derivarea sângelui, determinând o puternică vasodilatație a tegumentelor, cu decongestionarea organelor interne. Dintre acestea, căldura se aplică local, sub formă de comprese umede, calde, întrebuințându-se în dureri gastrice și intestinale, procese inflamatorii cronice ale organelor abdominale și pelviene. Punga cu gheață sau compresele reci calmează durerile datorate inflamației peritoneale, apendiculare, colecistice etc.

O regulă elementară în tratamentul durerii o reprezintă aplicarea acestuia numai după cunoașterea cauzei durerii. Nerespectarea acestui principiu poate duce la mascarea unei urgențe.

O altă regulă este aceea de a nu se prescrie opiacee fără a fi cunoscute contraindicațiile.

Terapia durerii trebuie să se facă în trepte. Se începe fie cu prima treaptă, urcând progresiv, după necesități, fie direct cu o treaptă superioară. Nu se asociază substanțe care fac parte din aceeași grupă (exemplu – nu se asociază mai multe opioide).

Treapta I se adresează durerii slabe: analgezice non-opioide (ex. Paracetamol), antiinflamatoare nesteroidiene (ex. Ibuprofen, Ketoprofen).

Treapta a II-a se adresează durerii moderate: opioide de sinteză (ex. Tramadol) plus analgezice non-opiode (ex. Acupan).

Treapta a III-a se adresează durerii intense: opioide majore, cu efect puternic (ex. Morfină, Fentanyl).

În caz de dureri intense, debutul analgeziei începe direct de la treapta a III-a. Dacă pentru început este necesară utilizarea formelor injectabile de analgezice, primul obiectiv terapeutic este să se ajungă la administrarea orală. În caz de evoluție favorabilă se va utiliza principiul „desescaladării” (coborârea la o treaptă inferioară).

În durerile postoperatorii, analgezicele se administrează la cererea pacientului, deoarece sensibilitatea la durere este diferită de la bolnav la bolnav.

Durerea însoțește majoritatea suferințelor. Alături de analgezice se pot folosi și sedative sau tranchilizante pentru reducerea anxietății și potențarea analgezicelor.

Diversitatea durerii și faptul că ea este întotdeauna subiectivă explică necesitatea unei relații medic-pacient bazată pe încredere și empatie.

Personalul medical al Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu dă dovadă de un profesionalism ireproșabil și o abordare impecabilă a pacientului, cu toate acuzele sale.

Apelați cu încredere la serviciile acestei instituții medicale!

Recuperarea activă a pacientului și adoptarea unui stil de viață sănătos pentru prevenirea durerii cronice

Durerea este un simptom tratabil. Scopul tratamentului durerii este îmbunătățirea funcţionarii, permiţând individului să lucreze, să meargă la scoală sau să participe la alte activități zilnice .
Durerea acută este de fapt, un semnal de alarmă al organismului, menit să-i permită oprirea unei activități distructive, facilitând procesul regenerator. Durerea acută rezultă în cea mai mare parte din boală, inflamaţie sau lezarea ţesuturilor. Acest tip de durere apare în general brusc și poate fi însoţită de anxietate sau stres emoţional. Cauza durerii acute poate fi de regulă diagnosticată și tratată iar durerea este auto-limitativă. În unele cazuri ea poate deveni cronică. Serveşte ca o avertizare privind o boala ori o ameninţare pentru organism..
Durerea cronică este larg privită ca reprezentând boala însăși. Ea poate fi mult înrăutățită de către factorii de mediu și cei psihologici. Durerea cronică persistă o perioadă de timp mai lungă decât durerea acută și este rezistentă la majoritatea tratamentelor medicale. Poate cauza adesea probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani.
Efectele fizice includ: tensiunea musculară, mobilitatea limitată, lipsa de energie și schimbări în pofta de mâncare.
Efectele emoţionale include: depresie, supărare, anxietate și teama de reîmbolnăvire. Acuzele frecvente de durere cronică includ:
·   cefalee
·   durerea dorso – lombară
·   durerea artritică
·   durerea neurogenă
·   durerea psihogenă.
Lupta împotriva durerii cronice se realizează prin intermediul recuperării active a pacientului, mobilizării precoce și cu ajutorul unui stil de viață sănătos.
Programul de recuperare activă a pacientului este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienţilor care suferă de diferite afecţiuni. Recuperarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pentru a asigura desfăşurarea unei vieţi normale. Metodele de recuperare diferă de la o persoană la alta, însă au acelaşi scop: dobândirea unui status funcţional care să ofere independență și ajutor minim din partea celorlalte persoane, acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală, integrarea corespunzătoare în familie și comunitate. Recuperarea iniţială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori și de afecţiunea de care a suferit, vârsta pacientului și bolile asociate.
Recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar precum și a familiei și prietenilor. Recuperarea iniţială continuă și după externarea sau transferul pacientului.
Programul de recuperare include:
·  o serie de exerciţii fizice
·  tratament medicamentos la nevoie
·  consiliere psihologica
·  încurajarea activităţilor social
·  participarea in diferite programeeducaţionale
·  stil deviata sănătos
·  încurajarea unor activitați care ii pot oferii independenta necesara desfașurării unei vieţinormale.

Mobilizarea precoce si reabilitarea post operatorie
 
Kinetoterapia este terapia prin mişcare.
Mişcarea poate fi fie activa – făcuta de pacient, liber si, bineînţeles, sta la baza întregii noastre existente. Caracteristica acestei tehnici este mişcarea voluntara, comandata, ce se realizează prin contracţie musculara si prin consum energetic.
In mişcarea activa voluntara contracţia este izotonă, dinamica, muşchiul modificându- si lungimea, capetele de inserţie  aprop iindu-se sau depărtându-se si realizând  deplasarea segmentului . Aceasta tehnica este reprezentata de tipul de mişcare fiziologica a segmentului luat in considerare. Se foloseşte pentru recuperare medicala si consta, pe lângă efectuarea unor exerciţii, intr-un ansamblu de tehnici si metode aplicate in funcţie de fiecare persoana si afecţiunea pe care o prezintă.
Kinetoterapia face parte din medicina fizica si studiază mecanismele neuromusculare si articulare care ii asigura omului activităţile motrice normale. Are la baza mişcarea efectuata prin programe de recuperare medicala bine structurate, ce au ca scop refacerea unor funcţii diminuate. Principalele obiective ale tratamentului kinetoterapeutic sunt următoarele:
·         relaxarea
·         corectarea posturii si a liniamentului corporal
·         creşterea mobilităţii articulare
·         creşterea forţei musculare
·         creşterea rezistentei muscular
·         creşterea coordonării, controlului si echilibrului
·         corectarea deficitului respirator
·         antrenamentul la effort
·         reeducarea sensibilităţii
Recuperarea medicala este un domeniu de activitate multidisciplinar, cointeresând diverse specialitați medicale, care au legătura cu refacerea sau ameliorarea stării de sănătate a unui individ, in diferite momente ale evenimentului morbid.
Recuperarea  postoperatorie își propune ca obiectiv principal reducerea deficitului funcţional, pentru a permite pacientului recaştigarea maximei independente. Recuperarea este necesara pentru a preveni instalarea sau permanentizarea deficitului funcţional, precum si pentru a minimaliza consecinţele acestuia asupra independentei funcţionale si calităţii vieţii. Pentru optimizarea rezultatelor reeducării funcţionale este necesara implicarea activa a pacientului si a aparţinătorilor acestuia in desfăşurarea activităţii de recuperare post-operatorie. După orice operaţie este nevoie de recuperare medicala, fie ca aceasta este pe un timp scurt ca si durata, pana la vindecarea completa, fie se poate prelungi, iar uneori fiind necesar sa se aplice pe toata durata vieţii, sau pe toata durata deficitului motor . Un mijloc terapeutic de baza al recuperării post – operatorii îl reprezintă terapi a prin miscare – kinetoterapia.
Kinetoterapia se adresează atât leziunilor minore cat si celor majore, care pot fi soldate cu infirmita te definitivă si necesita un timp îndelungat de recuperare. Kinetoterapeutul va explica pacientului exerciţiile admise cat si cele pe care nu are voie sa le facă, precum si riscurile la care se poate supune. Recuperarea se va adresa întregului a parat locomotor . Pe perioada recuperării funcţionale, tonifierea musculara se continua prin exerciţii izometrice, izodinamice rezistive, analitic si global, pana când forţa de contracţie a muşchilor ajunge la valori normale. Concomitent, se lucrează pentru creşterea amplitudinii mișcărilor articulare, deoarece imobilizarea prelungita, in unele situaţii, face inevitabila instalarea redorii sau chiar a unor poziţii vicioase.

Stil de viata sănătos
 Stilul de Viata Sănătos este compus in principal din:
·         odihna (somnul), odihna activa si managementul stresului ( managementul e nergiei)
·         alimentaţia sănătoasa si hidratare
·         munca si mişcarea
·         educaţia
·         natura
·         factorii naturali
Odihna: 7-9 ore pe zi – cine doarme mai puţin sau mai mult își scurtează viata.
·         Odihna prin somn, cel mai sănătos somn este noaptea intre or a 22:00 – 23:00 pana l a 6: 00 – 7: 00 dimineaţa
·         Odihna poate sa fie si activa. Odihna activa sau sa faci ceva ce te destinde, ce te relaxează, sa faci ce-ti place in viata: dans, înot, munca plăcuta intensa, mişcare, exerciţiu fizic sau sport intens, cititul unei cărți, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natura), etc.
Alimentaţia sănătoasa: mai putina mâncare animala, proteina, grăsime animala (lapt e, brânza, carne, oua si derivate d in acestea) si mai multa mâncare vegetala cum recomanda din ce in ce mai mulţi doctori nutriționiști.
Hidratarea: 6- 10 pahare de apa pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apa pe zi (apa si NU: cafea, băuturi dulci sau acidulate, sucur ile de pe piaţa, de pr eferat apa pl ata sau chiar de la robinet– cine își permite poate pune un filtru pe baza de cărbune).
Munca si mişcarea: munca (de preferat intensa) 8 ore pe zi.
Mişcarea intensa in urma căreia sa se transpire (mai ales pentru cei care au munca sedentara, munca de birou, etc.) minim 1 h pe zi sau lucrul in gospodărie, exerciţii fizice, sportul , chiar urcatul scărilor si mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sănătos . Activitați fizice si controlul greutăţii.
Managementul stresului (managementul energiei):
Sa luam viata aşa cum este cu bune si mai puţin bune sa nu lăsăm necazurile, stresul sa ne doboare altfel sistemul imunitar va scădea si la un om cu sistemul imunitar scăzut vor apărea iminent boli, afecţiuni grave si chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare (BCV), atac vascular cerebral.
Educaţia, care include si autoeducaţia, dezvoltarea personala este si ea un factor important care intra in componenta stilului de viata sănătos.
Stilul de viata sănătos înseamnă sa ne schimbam modul de a trai dar si de gândire nesănătos cu un mod de a trai si de gândire sănătoasa constructiva, pozitiva.
Prin informare , educare si auto-educare sa renunţam la obiceiurile proaste, nesănătoase și sa le înlocuim cu obiceiuri bune, sănătoase pentru noi si pentru cei din jur.

Recuperare activă pacient

Recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață – elemente principale de luptă împotriva durerii cronice
1. Durerea este un simptom complex, cu impact asupra calităţii vieţii şi asupra psihologiei pacientului cu cancer. Definiţiile durerii încearcă să acopere marea diversitate de aspecte a acestui simptom, de la simpla explicaţie ca pur fenomen fiziologic, până la imaginea obişnuită cu caracter multidimensional.
Durerea este o experienţă individuală ce include aspecte fizice şi psihosociale şi este întotdeauna subiectivă, este ceea ce pacientul descrie şi nu ceea ce alţii cred că ar putea fi, indiferent de calificarea şi experienţa acestora.
Durerea cronica poate fi o consecinţă a bolii însăşi, sau poate rezulta ca urmare a tratamentelor, incluzând chirurgia, radioterapia şi chimioterapia.
Deşi apare de obicei relativ tardiv în evoluţia naturală a bolii, durerea reprezintă cel mai frecvent simptom în cancer, prezent la 30-40% dintre pacienţi la momentul diagnosticului, la 40-70% la iniţierea tratamentului şi la 70-90% pe parcursul fazei terminale. Prevalenţa durerii depinde de tipul tumoral, variind de la 52% la pacienţii cu cancere pulmonare la 5% la pacienţii cu leucemie.
Problema tratamentului durererii este serioasă, durerea necontrolată putând reprezenta un factor de
alterare severa a statusului functional si a calitatii vietii lui
 
În funcţie de descrierea clinică, durerea poate fi:
•  nociceptivă: bine localizată, surdă, sfredelitoare (ex. os, ţesuturi moi)
•  viscerală: profundǎ, difuză, severă, posibil transmisă
•  prin implicarea organelor profunde: spastică, colicativă
•  neuropatică: bruscă, fulgurantă, ca o descărcare electrică, asociată cu parestezie sau disestezie (ca o arsură)
•     psihosomatică:  durerea  întregului  corp,  localizare  fluctuantă,  fără  informaţii  asupra  localizării  exacte, torturantă, distructivă
•   simpatetică: nesegmentară, asociată cu senzaţii termice, disestezie, ca o arsură, independentă de mişcare, asociată cu perturbări trofice
Expresia clinică a durerii poate fi influenţată de factori multipli (culturali, sociali, comportamentali etc.). Din
acest motiv, recuperarea necesită o abordare complexă a pacientului ca persoană.
 2. Recuperarea activă a pacientului
Reabilitarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale. Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au aceelași scop și anume:
– dobândirea unui status funcțional care să ofere independența;
– integrarea corespunzătoare în familie și comunitate.
 Recuperarea inițială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori, precum:
– afecțiunea de care a suferit;
– vârsta pacientului și bolile asociate.
De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar precum și a familiei. Reabilitarea inițială este un process îndelungat, continuă și după externarea sau transferul pacientului și include:
– o serie de exerciții fizice;
– tratament medicamentos;
– consiliere psihologică;
– stil de viață sănătos;
– încurajarea unor activități care îi pot oferii independența necesară desfășurării unei vieți normale.
 
3.  Stilul sănătos de viață
Un stil de viață sanătos presupune:
– Odihnă (somnul) și odihnă activă;
– Alimentația sănătoasă și hidratare;
– Mișcare – muncă în funcție de starea pacientului;
– Educația pentru sănătate;
– Renunțarea la fumat, deoarece nicotina din tigări poate face ca anumite medicamente să fie mai puțin eficiente. Fumătorii au mai multe dureri decât nefumătorii.
4.  Managementul stresului
Din cauza stresului, sistemul imunitar va scădea, și la un om cu sistemul imunitar scăzut vor apărea iminent boli, afecțiuni grave și chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare (BCV), atac vascular cerebral (AVC), etc.
Metode de a ne detașa de stresul zilnic:
– audiții muzicale;
– lectură;
– sport.
 
Sportul face ca sistemul imunitar să fie mai rezistent și să ne simțim mai bine, să fim mai rezistenți la stres. Educația este un alt factor important care intră în componența stilului de viață sănătos. Stilul de viață sănătos înseamnă să ne schimbăm modul de a trăi dar și modul de gândire (nesănătos) cu un mod de trăi și de gândire sănătoasă constructivă, pozitivă prin informare si educare continuă.
 
5.  Tratamentul durerii cronice
Durerea cronică persistă o perioadă de timp mai lungă decât durerea acută și este rezistența la majoritatea
tratamentelor medicale.
În funcție de descrierea clinică, durerea poate fi:
durerea de cap; durerea dorso–lombară; durerea legată de cancer; durerea artritică; durerea neurogenă (durerea rezultată din lezarea nervilor);
Durerea  psihogenă  (durere datorată  nu  unei  boli  trecute  sau  leziuni  sau  vreunui  semn  vizibil  de  leziune
interioară).
Tratamentul durerii cornice de regulă implică medicamente și terapie. Medicamentele folosite pentru durerea
cronică includ analgezice, antidepresive și anticonvulsivante.
Analgezicele reprezintă baza tratamentului multimodal şi multidisciplinar al durerii, dar nu sunt singura modalitate terapeutică.
Tratamentul optim al durerii necesită:
•  folosirea simultană a mai multor modalităţi de tratament
•  abordarea multidisciplinară, ce permite tratarea factorilor exacerbanţi şi agravanţi. Alegerea medicaţiei antalgice implică:
•  selectarea unui tip de medicament în funcţie de tipul şi de severitatea durerii
•  utilizarea combinaţiilor medicamentoase, şi nu combinarea preparatelor
•  administrarea antalgicelor în trepte, conform modelului OMS
•  utilizarea medicaţiei adjuvante antalgice
•  evitarea medicaţiei de tip placebo
 
Fizioterapia precum și sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, înotul sau bicicleta) pot ajuta la
reducerea durerii. Totuși, prea mult sport sau deloc poate dăuna pacienților cu dureri cronice.
· Terapia ocupaționala vă învață cum să vă adaptați ritmul și cum să vă realizați sarcinile obisnuite astfel încât să nu vă dăuneze.
· Terapia comportamentală vă poate reduce durerea prin metode (cum este meditația ) care vă ajută să vă relaxați. Poate ajuta și la scăderea stresului.
Majoritatea tratamentelor pentru durere nu pot anula complet durerea. În schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care îl aveți și de câte ori apare.
6. Ingrijirea paliativă este o abordare care îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor şi familiilor acestora care se confruntă cu problemele asociate unei boli ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corecta şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice, psiho- sociale şi spirituale.
Îngrijirea paliativă, este o modalitate holistică de abordare a pacienților prin: Îngrijire simptomatică; Suport psihologic; Suport spiritual; Suport social; Îngrijiri medicale;
Deși pacienții internați se găsesc în stadiul avansat al bolii, recuperarea activă a bolnavului și mobilizarea
precoce se face prin:
– Mișcări active la nivelul capacității personale de mobilizare ce poate fi efectuată la pat;
– Mișcări pasive ale pacientului imobilizat, efectuate de către personal;
– Suportul psihologic în vederea asigurării unui stil sănătos de viață mentală.
– Consilierea bolnavului pentru a-l ajuta să depăşească barierele sociale şi psihologice care apar odată cu
diagnosticul;
– Suportul spiritual asigurat în instituția noastră ajută pacientul să-și accepte boala;
– Suportul social asigură îndrumarea spre serviciile sociale;
  Scopul îngrijirii paliative este asigurarea unei cât mai bune calităţi a vieţii pentru bolnavi şi familiile
acestora.
Tranziția de la tratamentul curativ la îngrijirea paliativă este adesea un proces treptat mai degrabă decât un moment clar, deoarece obiectivul tratamentului se schimbă din ce în ce mai mult de la prelungirea vieţii cu orice preţ la păstrarea calităţii vieţii, apărând nevoia de a găsi un echilibru între beneficiile şi povara tratamentului.
 
Cheia succesului în îngrijirea durerii cronice constă în evaluarea atentă a durerii pacientului (mecanisme, caracter, status general al pacientului). Aceasta presupune determinarea intensităţii durerii, căutarea etiologiei, un plan terapeutic eficace şi tentative repetate de evaluare a durerii în cursul intervenţiilor antalgice.

Recuperarea activă a pacientului si mobilizarea precoce:

Recuperarea activă a pacientului

Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit de diferite afectiuni.

Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a asigura desfasurarea unei vieti normale.

Metodele de reabilitare difera de la o persoana la alta, insa au aceelasi scop si anume:

  • dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane;
  • acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de boala;
  • integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.

Functiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recupereaza dupa un interval relativ scurt de timp de aceea este foarte important ca reabilitarea si recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil. Pacientul este incurajat sa se ridice din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. In unele cazuri acest proces poate sa dureze pana ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca din nou (invata sa mearga a doua oara).

Recuperarea initiala variaza de la un pacient la altul, in functie de mai multi factori, precum: afectiunea de care a suferit, varsta pacientului si bolile asociate.

De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitarprecum si a familiei si prientenilor.

Reabilitarea initiala continua si dupa externarea sau transferul pacientului intr-o alta sectie medicala (de recuperare medicala).

Program de reabilitare include:

  • serie de exercitii fizice;
  • tratament medicamentos (daca este necesar);
  • consiliere psihologica;
  • incurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului, etc);
  • participarea in diferite programe educationale;
  • stil de viata sanatos;
  • incurajarea unor activitati care ii pot oferii independenta necesara desfasurarii unei vieti normale.

Reabilitarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa declanseze episoade recurente de depresie. In acest caz se recomanda consilierea psihologica si tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburarile de limbaj si comunicare pot incetini recuperarea pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea. Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care le are, pentru a trece mai usor peste acestea.

Mobilizarea precoce a pacientului

Recuperarea precoce are rolul de reducere a perioadei de spitalizare, de scadere a costurilor spitalizarii si nivelulului resurselor medicale implicate.

Rolul recuperarii medicale precoce este de prevenire a agravarii deteriorarii fizico-cognitive, de ameliorare a bolii si de prevenire a complicatiilor cum sunt escarele, boala tromboembolica, complicatiile respiratorii, incapacitatea functionala datorata imobilizarii prelungite; modificarile posturale, contracturi, spasticitate, leziuni de nervi periferici, atrofii musculare, osificari heterotopice, etc.

De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitar, precum si a familiei si prientenilor.

Reabilitarea initiala continua si dupa externarea sau transferul pacientului intr-o alta sectie medicala (de recuperare medicala).

Recuperarea precoce include:

  • exercitii fizice
  • tratament medicamentos (daca este necesar)
  • consiliere psihologica
  • incurajarea activitatilor sociale
  • participarea la programe educationale
  • abordarea unui stil de viata sanatos
  • Incurajarea unor activitati care pot oferi independenta necesara desfasurarii unei vieti normale.

Recuperarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa declanseze depresie. In acest caz se recomanda consilierea psihologica si tratamentul medicamentos de specialitate. Va sfatuim ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care le are, pentru a trece mai usor peste acestea.

Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

Durerea cronica este larg privita ca reprezentand boala insasi. Ea poate fi mult inrautatita de catre factorii de mediu si cei psihologici. Durerea cronica persista o perioada de timp mai lunga decat durerea acuta si este rezistenta la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate si adesea chiar cauzeaza probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase raman active in sistemul nervos timp de saptamani, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculara, mobilitatea limitata, lipsa de energie si schimbari in pofta de mancare. Efectele emotionale includ depresie , suparare, anxietate si teama de reimbolnavire. O asemenea teama poate impiedica persoana sa revina la munca sa obisnuita sau la distractiile sale.
 
Acuzele fecvente de durere cronica includ :

  • Durerea de cap;
  • Durerea dorso–lombara ( de sale);
  • Durerea legata de cancer;
  • Durerea artritica;
  • Durerea neurogena (durerea rezultata din lezarea nervilor);
  • Durerea psihogena (durere datorata nu unei boli trecute sau leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioara ).

Tratamentul durerii cronice de regula implica medicamente si terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronica includ analgezice, antidepresive si anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajuta persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei folositi medicamente cu actiune de lunga durata pentru durerile constante. Medicamentele cu actiune de scurta durata trateaza durerile trecatoare.

Unele tipuri de terapie ajuta la reducerea durerii dvs. Fizioterapia (cum este stretching-ul) precum si sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, inotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totusi, prea mult sport sau deloc poate dauna pacientilor cu dureri cronice. Terapia ocupationala va invata cum sa va adaptati ritmul si cum sa va realizati sarcinile obisnuite astfel incat sa nu va dauneze .Terapia comportamentala va poate reduce durerea prin metode (cum este meditatia sau yoga) care va ajuta sa va relaxati. Poate ajuta si la scaderea stresului.

Schimbarile de stil de viata sunt o parte importanta din tratamentul durerii cronice. Somnul adecvat noaptea si nu motaitul ziua trebuie sa ajute. Renuntarea la fumat de asemenea, deoarece nicotina din tigari poate face ca anumite medicamente sa fie mai putin eficiente. Fumatorii au mai multe dureri decat nefumatorii.

Majoritatea tratamentelor pentru durere nu va vor anula complet durerea. In schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care il aveti si de cate ori apare. Vorbiti cu doctorul pentru a afla cel mai bun mod de a va controla durerea.  

rasimile sunt importante pentru buna sanatate si buna functionare a organismului. Cu toate acestea, o cantitate prea mare poate afecta negativ greutatea noastră și sănătatea cardiovasculară. Diferite tipuri de grăsimi au efecte asupra sănătății diferite, iar unele dintre aceste sfaturi ne-ar putea ajuta să menținem echilibrul corect:

  • Ar trebui să limităm consumul de grăsimi totale și saturate (adesea provenite din alimente de origine animală) și să evităm complet grăsimile trans; citirea etichetelor ajută la identificarea surselor;
  • Consumul de pește de 2-3 ori pe săptămână, cu cel puțin o porție de pește gras, va contribui la aportul nostru corect de grăsimi nesaturate;
  • Când gătim, ar trebui să fierbem, să aburim sau să coacem, în loc să prăjim, să scoatem partea grasă a cărnii, să folosim uleiuri vegetale.

Stil de viață sănătos:

       Stilul de viață reprezintă interesele, opiniile, comportamentele și orientările comportamentale ale unui individ, grup sau cultură. Termenul a fost introdus de psihologul austriac Alfred Adler cu semnificația „caracterului de bază al unei persoane, așa cum este stabilit la începutul copilăriei”.

Fiți pozitivi!!!

Mâncați o varietate de alimente

Pentru o sănătate bună, avem nevoie de mai mult de 40 de nutrienți diferiți și niciun singur aliment nu îi poate furniza pe toți. Nu este vorba despre o singură masă, ci despre o alegere alimentară echilibrată în timp, care va face diferența!

  • Un prânz cu conținut ridicat de grăsimi ar putea fi urmat de o cină cu conținut scăzut de grăsimi.
  • După o porție mare de carne la cină, probabil că peștele ar trebui să fie alegerea zilei următoare?

Bazați-vă dieta pe o mulțime de alimente bogate în carbohidrați

Aproximativ jumătate din caloriile din dieta noastră ar trebui să provină din alimente bogate în carbohidrați, precum cereale, orez, paste, cartofi și pâine. Este o idee bună să includeți cel puțin unul dintre acestea la fiecare masă. Alimentele integrale, precum pâinea integrală, pastele și cerealele, vor crește aportul de fibre.

Înlocuiți saturat cu grăsimi nesaturate

Grasimile sunt importante pentru buna sanatate si buna functionare a organismului. Cu toate acestea, o cantitate prea mare poate afecta negativ greutatea noastră și sănătatea cardiovasculară. Diferite tipuri de grăsimi au efecte asupra sănătății diferite, iar unele dintre aceste sfaturi ne-ar putea ajuta să menținem echilibrul corect:

  • Ar trebui să limităm consumul de grăsimi totale și saturate (adesea provenite din alimente de origine animală) și să evităm complet grăsimile trans; citirea etichetelor ajută la identificarea surselor.
  • Consumul de pește de 2-3 ori pe săptămână, cu cel puțin o porție de pește gras, va contribui la aportul nostru corect de grăsimi nesaturate.
  • Când gătim, ar trebui să fierbem, să aburim sau să coacem, în loc să prăjim, să scoatem partea grasă a cărnii, să folosim uleiuri vegetale.

Bucurați-vă de multe fructe și legume

Fructele și legumele sunt printre cele mai importante alimente pentru a ne oferi suficiente vitamine, minerale și fibre . Ar trebui să încercăm să mâncăm cel puțin 5 porții pe zi. De exemplu, un pahar de suc de fructe proaspete la micul dejun, poate un măr și o bucată de pepene verde ca gustări și o bună porție de legume diferite la fiecare masă.

Reduceți aportul de sare și zahăr

Un aport mare de sare poate duce la tensiune arterială ridicată și poate crește riscul de boli cardiovasculare. Există diferite modalități de a reduce sarea în dietă:

  • La cumpărături, am putea alege produse cu un conținut mai redus de sodiu.
  • La gătit, sarea poate fi înlocuită cu condimente, crescând varietatea de arome și gusturi.
  • Când mănânci, ajută să nu ai sare la masă sau cel puțin să nu adaugi sare înainte de degustare.

Zahărul oferă dulceață și un gust atractiv, dar alimentele și băuturile zaharoase sunt bogate în energie și sunt cel mai bine savurate cu moderație, ca un tratament ocazional. Am putea folosi fructe în schimb, chiar pentru a ne îndulci alimentele și băuturile.

Mâncați regulat, controlați mărimea porțiilor

A mânca o varietate de alimente, în mod regulat, și în cantități potrivite este cea mai bună formulă pentru o dietă sănătoasă.

Saltul mesei, în special micul dejun, poate duce la foame de sub control, adesea ducând la o supraalimentare neajutorată. Gustarea dintre mese poate ajuta la controlul foamei, dar gustarea nu ar trebui să înlocuiască mesele corespunzătoare. Pentru gustări, am putea alege iaurtul, o mână de fructe sau legume proaspete sau uscate (cum ar fi bețișoarele de morcov), nuci nesărate sau poate niște pâine cu brânză.

Acordând atenție dimensiunii porțiunii ne va ajuta să nu consumăm prea multe calorii și ne va permite să mâncăm toate alimentele de care ne bucurăm, fără a fi nevoie să eliminăm niciuna.

  • Gătirea cantității potrivite face mai ușor să nu supraalimentați.
  • Unele dimensiuni rezonabile de servire sunt: ​​100 g carne; o bucată medie de fructe; o jumătate de cană de paste crude.
  • Folosirea plăcilor mai mici ajută la porțiile mai mici.
  • Alimentele ambalate, cu valori calorii pe ambalaj, ar putea ajuta controlul porțiilor.
  • Dacă mâncăm afară, am putea împărți o porție cu un prieten.

Bea multe lichide

Adulții trebuie să bea cel puțin 1,5 litri de lichid pe zi! Sau mai mult dacă este foarte cald sau sunt activi fizic. Apa este cea mai bună sursă, desigur, și putem folosi apă de la robinet sau minerale, spumante sau non-spumante, simple sau aromate . Sucuri de fructe, ceai, băuturi răcoritoare, lapte și alte băuturi, pot fi în regulă – din când în când.

Mențineți o greutate corporală sănătoasă

Greutatea potrivită pentru fiecare dintre noi depinde de factori precum sexul, înălțimea, vârsta și genele noastre. Fiind afectat de obezitate și excesul de greutate crește riscurile unei game largi de boli, inclusiv diabet, boli de inimă și cancer.

Excesul de grăsime corporală provine din consumul mai mult decât avem nevoie. Caloriile suplimentare pot proveni din orice nutrient caloric – proteine, grăsimi, carbohidrați sau alcool, însă grăsimea este cea mai concentrată sursă de energie. Activitatea fizică ne ajută să cheltuim energia și ne face să ne simțim bine. Mesajul este destul de simplu: dacă creștem, trebuie să mâncăm mai puțin și să fim mai activi!

Hai să ne mișcam, fă-ți din asta un obicei!

Activitatea fizică este importantă pentru persoane de toate greutățile și condițiile de sănătate. Ne ajută să ardem caloriile în plus, este bun pentru inimă și sistemul circulator, ne menține sau mărește masa musculară, ne ajută să ne concentrăm și să îmbunătățim starea generală de sănătate. Nu trebuie să fim sportivi de vârf pentru a merge mai departe! Se recomandă 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată și poate deveni ușor parte din rutina noastră zilnică. Toți am putut:

  • folosiți scările în loc de lift,
  • mergi la plimbare în timpul pauzelor de prânz (și întinde-te în birourile noastre între ele)
  • fă-ți timp pentru o activitate de weekend de familie

Începeți acum! Și continuați să schimbați treptat.

Schimbările treptate în stilul nostru de viață sunt mai ușor de întreținut decât modificările majore introduse toate simultan. Timp de trei zile, am putea să notăm alimentele și băuturile pe care le consumăm pe parcursul zilei și să notăm cantitatea de mișcare pe care am făcut-o. Nu va fi dificil să descoperim unde am putea îmbunătăți:

  • Săriți micul dejun? Un bol mic de mușli, o bucată de pâine sau fructe, ar putea ajuta încet să îl introducă în rutina noastră
  • Prea puține fructe și legume? Pentru început, putem introduce o piesă suplimentară pe zi.
  • Alimentele preferate cu un conținut mare de grăsimi? Eliminarea bruscă a acestora ar putea trage înapoi și ne poate face să revenim la vechile obiceiuri. Putem alege în schimb opțiuni cu conținut scăzut de grăsimi, să le consumăm mai rar și în porții mai mici.
  • Prea mică activitate? Folosirea scărilor zilnic ar putea fi o primă mișcare grozavă.
Skip to content