Title of this pic

- Concurs ocupare 2 posturi vacante (selectati pentru amanunte...)

                                         


Programul Operational Sectorial
« Cresterea Competitivitatii Economice «

Investitii pentru viitorul dumneavoastra


« SANATATE ELECTRONICA PENTRU IMBUNATATIREA RELATIEI INSTITUTIONALE MEDIC-PACIENT IN CADRUL SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA TG.JIU «


Proiect cofinantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala

Pentru informatii detaliate despre celelalte programe
cofinantate de Uniunea Europeana va invitam sa vizitati
www.fonduri-ue.ro


Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala
a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei



MOTTO:

    “ Suntem aici pentru a îndeplini un vis, a sustine o speranta, a construi un viitor . ”

O. BERIS   



              Spitalul Judetean de Urgenta Targu-Jiu – de la origine si pâna în prezent



Pentru a sti încotro mergi, trebuie sa stii de unde vii. Sa cunosti, adica, istoria !

Iata de ce, sunt de lauda acei care, cu truda si cu aplecare asupra adevarului, reusesc, din când în când, sa ne puna în fata întâmplarile si oamenii unor vremuri trecute, spre a ne cunoaste înaintasii, spre a ne cunoaste pe noi însine !

Istoria, privita ca o retrospectiva filozofica, este o arta plina de interes si pilde din experienta generatiilor trecute si care vor folosi generatiilor prezente sau celor ce vor urma.

Istoria, deci, trebuie rescrisa din timp în timp.

160 de ani de la întemeierea primului edificiu spitalicesc din Gorj constituie un moment ce implica un deosebit respect pentru trairea predecesorilor, dar si convingerea ca doar continuitatea si dezvoltarea proiectelor initiate de acestia, dar si de cei de astazi, pot asigura ridicarea spitalului la standarde europene. Iata de ce, avem obligatia de a ne reaminti de cei care au stat la baza ridicarii unui nou lacas de sanatate; remarcabile personalitati din trecut: Dimitrie Culcer, Carol Davila, Nicolae Hasnas, Adrian Poenaru, Corneliu Adamesteanu, sau contemporane: Grigore Lupescu, Grigore Serbanescu, Constantin Davidescu, Dumitru Butulescu.

Activitatea bogata de-a lungul anilor este greu de prezentat în câteva rânduri, trebuie însa sa ne mândrim cu oameni de valoare si în semn de întelepciune sa luam mereu aminte la cele înfaptuite de acestia, sa o continuam pe mai departe în vederea îmbunatatirii starii de sanatate a populatiei din municipiu, dar si din localitatile învecinate, si prin aceasta a calitatii vietii.

Spitalul Tg.Jiu îsi afla originea prin anul 1844, orasul nostru având o populatie de aproximativ 2000 de locuitori în aceasta perioada. Medicul orasului era dr. Dimitrie Culcer. La 6 martie 1846 se înfiinteaza, oficial, Spitalul din Tg.Jiu, prin încheierea unui contract de închiriere între Primaria orasului Tg.Jiu si Nicolae Protopopescu pentru a pune la dispozitie casele sale din strada Postei(actualmente Tudor Vladimirescu). Dr. Dimitrie Culcer este primul medic de spital din judetul Gorj. Se organizeaza Comitetul Spitalicesc format din dr. Dimitrie Culcer si alte personalitati importante ale orasului. Initial, spitalul era destinat bolnavilor cu boli venerice, apoi s-au internat si alte categorii de bolnavi : accidentati, cu boli intercurente, cu traumatisme deschise, etc.

Spitalul se extinde si se doteaza material prin grija dr. Carol Davila (în calitate de inspector general sanitar). Acesta este numit la 10 septembrie 1859 la conducerea Serviciului Sanitar al Principatelor. Dr. Carol Davila, la data de 11 aprilie 1862, numeste pentru probleme profesionale pe dr. Ion Ionescu, ca medic al Districtului si Spitalului din Tg.Jiu. Dr. Ion Ionescu facea parte din prima promotie a Scolii de Medicina din Bucuresti. A fost ajutat din punct de vedere administrativ de un felcer pe nume Nicolae Ionescu.

In anul 1864 devine medic al orasului dr. C. Astrodul, ce impune necesitatea maririi capacitatii spitalului la 40 de paturi (datorita epidemiei de variola din Cartierul Olari si care solicita o parte a spitalului cu destinatie speciala).

La 1 septembrie 1856, Caimacanul Barbu Stirbei trimite o adresa conducerii orasului Tg.Jiu prin care hotareste transformarea oficiala a spitalului cu specific principal de boli venerice, în spital general. Datorita rezultatelor sale bune, dr. Dimitrie Culcer este transferat în interesul serviciului medical, la Craiova.

Între 18 martie 1857 si 15 octombrie 1858 este numit medic al Distructului si al Spitalului Tg.Jiu, dr. Alinescu, pentru ca apoi sa fie înlocuit de dr. Kiriazi Papadopol.

În cladirea initiala, Spitalul Tg.Jiu a functionat timp de 12 ani, apoi s-a mutat în fostele case ale dr. Dimitrie Culcer (strada Postei) – local cu etaj si parter, cu 12 camere spatioase. La sfârsitul anului 1864 spitalul îsi transfera sediul din casele doctorului Dimitrie Culcer într-o cladire din strada Sfântului Nicolae (proprietate a lui Banica Politimos, care devine mai târziu puscaria orasului Tg.Jiu).

Doctorul C. Astrodul este înlocuit la 2 februarie 1865 de doctorul Gallus, iar în anul 1866 revine la conducere doctorul Dimitrie Culcer. În anul 1866 spitalul este mutat în cladirile foste proprietate ale lui V. Lascar. Prin cumpararea acestora devin proprietatea statului (orasului Tg.Jiu) – cladirea respectiva este cunoscuta si sub denumirea de Casele Milescu si era situata pe actuala strada a Unirii, în imediata vecinatate a caii ferate, fiind reprezentata prin opt camere (parter si etaj).

În anul 1873 se introduce în spital iluminatul cu lampi de petrol, în locul iluminatului cu lumânari. Spitalul Tg.Jiu ramâne în cladirea mentionata timp de 20 de ani. Abia în anul 1887, medicul spitalului, dr. Ion Urbeanu demonstreaza autoritatilor locale necesitatea construirii unui local propriu pentru spital, astfel încât sa fie internati aproximativ 50 de bolnavi în medie zilnic. Constructia începe în 1892 si se termina în 1894 de catre dr. Adrian Poenaru.

La sfârsitul anului 1895, Spitalul Tg.Jiu avea o constructie proprie, cu o capacitate de 45-60 de paturi, desfasurându-si activitatea ca spital mixt, internând bolnavi cu afectiuni diferite.

Dupa Adrian Poenaru, urmeaza la conducerea Spitalului Tg.Jiu doctorul Nicolae Hasnas, medic primar chirurg si director al Spitalului Judetean Tg.Jiu din anul 1907 pâna în anul 1937. În activitatea sa de director al spitalului creste capacitatea acestuia de la 45 de paturi la 100 de paturi, împartite pe specialitati : afectiuni chirurgicale, afectiuni medicale si afectiuni infecto-contagioase, respectiv pe pavilioane (II, III si IV). Se construieste un local pentru baia si spalatoria spitalului, iar baia comunala este mutata în afara spitalului.

În timpul primului razboi mondial spitalul este devastat complet. În anul 1931 se realizeaza o extindere a localului Spitalului Tg.Jiu, prin ocuparea etajului Casei Milescu, cladirea fiind cumparata de primaria orasului si distribuita spitalului. La parter functiona teatrul Milescu.

Intre anii 1933-1934, din ratiuni epidemiologice, doctorul Nicolae Hasnas reuseste sa construiasca în curtea spitalului o cladire izolata pentru boli contagioase. În 1935, pavilionul IV (al birourilor, spalatoriei, bucatariei) este amenajat ca sectie de boli interne cu 60 de paturi. În 1936 se înalta în spatele sectiei de boli contagioase o cladire destinata bucatariei si locuintelor pentru personalul spitalului. În pavilionul II se construieste o anexa cu saloane mici si o a doua sala de operatie cu anexele respective. În interiorul curtii se ridica un turn pentru bazinul de alimentare cu apa curenta. Sectia de boli interne este condusa pâna în anul 1936 de doctorul Constantin Velican, dupa care conducerea este preluata de dr. Nicolae Rosianu, iar sectia de boli contagioase este preluata de un foarte bun specialist în boli transmisibile, doctorul Constantin Lupescu. În anul 1938 pavilionul I (locuinta medicului) este transformat în compartiment de obstetrica-ginecologie, separat de chirurgie, cu un numar de 25 de paturi, iar etajul fostei Case Milescu (unde functionase sectia medicala) este destinat sectiei pediatrie, condusa de dr. Ioanidi Roman.

Pâna în anul 1938 laboratorul spitalului îsi desfasura activitatea în cladirea primariei, dar în 1938 se amenajeaza în incinta spitalului, fiind condus de un medic specialist, doctor Ana Aposteanu. Deci, în anul 1938, Spitalul Judetean Tg.Jiu cuprindea 200 de paturi si 4 sectii : chirurgie, medicala, contagioase si pediatrie, dar si un compartiment de obstetrica-ginecologie, un laborator de analize medicale si un compartiment de radiologie (dotat cu un aparat Roentgen).

În 1941, odata cu izbucnirea celui de al doilea razboi mondial, spitalul este modificat în spital de campanie de zona interioara. Dupa terminarea razboiului spitalul îsi reia activitatea normala. În iulie 1945 se înfiinteaza Spitalul Unificat Tg.Jiu, prin unirea spitalului (adulti si copii) cu policlinica, sub comanda unica.

În 26 septembrie 1945, conducerea sectiei chirurgie revine doctorului Corneliu Adamesteanu, medic primar chirurg din 1936, fost asistent universitar. În anul 1947 se înfiinteaza sectia ftiziologie sub conducerea dr. Aurel Puscariu. În 1949 se înfiinteaza sectia dermato-venerologie, sub conducerea doctorului Nicolae Perciun. Serviciul radiologie este administrat de doctorul Victor Stoica. Apar compartimente medicale noi : oftalmologia, condus de doctorul Florin Barbu, O.R.L. (oto-rino-laringologie), condus de doctorul Gheorghe Fratea. Farmacia se extinde, fiind condusa de farmacist Corina Cartianu. În anul 1956, sectia ftiziologie se uneste cu dispensarul antituberculos din policlinica si se preschimba în Spitalul Unificat antituberculos cu sediul în fostul liceu comercial, dar dupa aproximativ 2 ani se transfera în sectia TBC. Ulterior este mutat din Tg.Jiu în Sanatoriul de boli pulmonare Dobrita-Runcu, cladirea fiind redata liceului. În anul 1956, localul Scolii de ofiteri de militie din strada Tudor Vladimirescu se transforma în spital, cu urmatoarele sectii : chirurgie, medicala, oftalmologie si O.R.L. Ia fiinta sectia endocrinologie, condusa de doctorul Gheorghe Iorgulescu, sectiile oncologie si balneofizioterapie, conduse de doctorul Nicolae Ungureanu, sectia cardiologie, condusa initial de doctorul Iulian Balus, iar ulterior de doctorul Ilarie Popescu.

Din 1961, conducerea spitalului revine doctorului Gheorghe Cretan, care înfiinteaza sectia urologie, condusa de dr. Ion Teodorescu, ulterior desfiintata si reînfiintata în 1986 de catre doctorul Gheorghe Tigaran si sectia neuro-psihiatrie, condusa de doctorul Ion Frasie. Doctorul Gheorghe Cretan introduce canalizarea si gazele naturale, dezvolta statia de salvare abia înfiintata.

În 1968 conducerea spitalului este preluata de dr. Alexandru Niculescu, care înfiinteaza Laboratorul de Anatomie Patologica, sub îndrumarea doctorului Nicolae Nedelcescu. Doctorul Alexandru Niculescu construieste anexe pentru primirea si triajul bolnavilor si aduce îmbunatatiri la blocurile alimentare. În cadrul sectiei chirurgie apare compartimentul de anestezie-terapie, sub conducerea doctorului Virgil Niculescu.

La 1 iulie 1973 se produce grefarea Spitalului Judetean Tg.Jiu la Directia Sanitara Gorj, sub conducerea doctorului Constantin Davidescu, care va fi preluata de dr. Salomeia Jianu.

În 1975 se inaugureaza sub conducerea dr. Constantin Davidescu, director Directia Sanitara Gorj, o noua constructie spitaliceasca (cunoscuta sub denumirea de Spitalul 700), în partea de sud a orasului Tg.Jiu, fiind cuplata cu policlinica, aceasta aflându-se sub îndrumarea dr. Florea Albastroiu, care pâna atunci functiona în cladirea actualului sediu al Primariei Tg.Jiu, cu urmatoarele sectii :

- sectia medicala I (dr. Gheorghe Vodislav)
- sectia medicala existenta în cadrul spitalului din strada Tudor Vladimirescu devine sectia medicala II (dr. Dumitru Cretan, dr. Sanda Mischie, dr. Titu Lazaroiu, dr. Maria Dobran, iar în prezent dr. Iulia Lunceanu)
- sectia chirurgie generala (condusa de dr. Ion Gavanescu, iar ulterior de dr. Gheorghe Constantinescu) în cadrul careia doctorul Florin Bradisteanu împreuna cu doctorul Gheorghe Gavanescu abordeaza afectiuni nu numai ale toracelui (cavitate abdominala si cavitate toracica), ci si boli care apartin aparatului locomotor (ortopedie si traumatologie), neurochirurgie, chirurgie cardio-vasculara ; în timpul conducerii sectiei de catre dr. Gheorghe Constantinescu se organizeaza un compartiment de ortopedie si traumatologie, de care se ocupa initial dr. Alexandru Calin, apoi dr. Constantin Sisiroi, medic primar ortopedie si traumatologie
- sectia obstetrica-ginecologie este condusa de dr. Vasile Sgarbura, predecesorul doctorului Aurelian Popescu
- sectia pediatrie, condusa initial de dr. Ion Voiculescu, apoi de dr. Dumitru Butulescu
- sectia neonatologie, ce functioneaza pe lânga sectia obstetrica-ginecologie, condusa initial de dr. Irina Patrascoiu, apoi de dr. Adina Serban
- serviciu laborator, sub îndrumarea dr. Titu Dobroiu
- serviciu radiologie, sub conducerea dr. Constantin Voiculescu
- sectia terapie-intensiva, initial condusa de dr. Virgil Niculescu, iar ulterior de dr. Maria Iosefina Serban

Dupa decembrie 1989 conducerea Directiei Sanitare este atribuita doctorului Dumitru Lita. Spitalul Judetean Tg.Jiu devine unitate cu personalitate juridica separata de Directia Sanitara Gorj, dar care ramâne în continuare subordonata acesteia.

Spitalul Judetean Tg.Jiu este condus de dr. Ion Gheorghitoiu, medic director si de dr. Daniel Raducanu, medic director adjunct. Acesta din urma demisioneaza si este înlocuit de dr. Florin Mergea, medic primar chirurg.

Dupa demisia doctorului Ion Gheorghitoiu, conducerea spitalului este preluata de dr. Florin Mergea, pâna în anul 1994, când la conducerea unitatii sanitare vine, prin concurs, dr. Constantin Sisiroi. În toata aceasta perioada se dezvolta baza materiala, se emite primul Regulament de functionare al spitalului, care se afilieaza la Asociatia Spitalelor din România (ASR), se fac angajari cu personal medico-sanitar si auxiliar, dar si tehnico-administrativ.

În anul 1997 doctorul Constantin Sisiroi demisioneaza din functia de medic director pentru a-si putea continua activitatea profesionala ca medic sef sectia ortopedie-traumatologie. Conducerea spitalului este preluata de dr. Adonis Balan (medic director) si dr. Grigore Udrescu (medic director adjunct).

La conducerea Directiei Sanitare Gorj vine dr. Tiberiu Lumezeanu, apoi dr. Speranta Vâna Dumitrascu, dr. Lidia Florescu, dr. Radu Cârstoiu, dr. Sanda Mischie, dr. Ana Baleanu.

Dr. Tiberiu Lumezeanu înfiinteaza sectia de hemodializa, condusa initial de dr. Doina Geana, apoi de dr. Lidia Florescu. Conducerea Policlinicii este asigurata de dr. Florin Nitu Scaueru, predecesorul dr. Silviu Rusandu, dr. Tiberiu Lumezeanu, dr. Gheorghe Neata.

În 2004 la conducerea Directiei de Sanatate Publica Gorj vine dr. Aristica Morosanu, medic primar pediatru Spitalul Orasenesc Tg.Carbunesti.

În primavara anului 2005 la conducerea Spitalului Judetean Tg.Jiu vine dr. Creola Enoiu. Un aport deosebit l-a avut si îl are ec. Petre Radulescu, care se preocupa îndeaproape de organizarea, normarea si salarizarea personalului sanitar si tehnico-administrativ.

Din 29 mai 2006, la conducerea Spitalului Judetean vine dr. Florin Mergea (medic primar sef Sectia Chirurgie Generala II) Apasa aici pentru PREZENTARE VIDEO
si dr. Constantin Palivan (medic primar Sectia ATI II), care tin o legatura permanenta si strânsa cu autoritatile centrale si locale în vederea dotarii spitalului cu medicamente, materiale sanitare, reactivi de laborator, aparatura medicala de înalta performanta, se preocupa de mentinerea unui climat de ordine si disciplina în rândul personalului angajat, de redresarea financiara, de obtinerea de sponsorizari si donatii, de implementarea reformei în sanatate în cel mai scurt timp, reforma care trebuie vazuta atât în folosul asiguratilor, cât si al cadrelor medicale.

Reforma în sanatate declansata prin promovarea celor 17 titluri din pachetul de legi, vizeaza toate segmentele sistemului sanitar si nu poate fi realizata decât prin participarea mai activa a celor ce îsi desfasoara activitatea în sanatate cu un sprijin sustinut din partea autoritatilor centrale si locale. Finantarea nu mai poate avea o singura sursa, de aceea împreuna se pot face lucruri cu adevarat trainice si care sa fie în ajutorul populatiei. Spitalul Judetean trebuie sa devina o institutie puternica, pentru a fi macar la înaltimea vremurilor medicale apuse.

Scopul medicinii nu este numai sa vindece sau sa previna bolile, ci înca, sa perfectioneze pe oameni si sa-i faca fericiti si mai buni ”

HIPPOCRATE, parintele medicinii.

Ca profesionisti pe tarâmul medicinii, semnatari ai juramântului lui Hippocrate, cu speranta ca prin noua reforma în sanatate multe din greutatile întâmpinate în activitatea profesionala, zi de zi, vor fi eliminate trebuie sa acordam în continuare o mai mare atentie îmbunatatirii performantei serviciilor spitalicesti existente, dar si introducerii de noi servicii medicale. Noua lege a spitalelor (Legea nr. 95/2006), odata intrata în vigoare, cu siguranta va duce la îmbunatatirea conducerii si managementului serviciilor de sanatate.